Puntea artelor (Romanian Edition)

Tenta?ia magnific?rii excesive a valorilor autohtone compor­t? nu pu?ine primejdii. Pe cele, mai ales, de a suscita acuza?ii de "protocronism", de etnocentrism, de "localit?", de p??unism sau "esprit de clocher", de ignorare a tabloului mondial al evolu?iilor în domeniul vizat, acuza?ii care, e adev?rat, pot fi drepte sau ne­drepte: criteriul r?mâne legat de o chestiune de relativizare ?i de dozaj, deci de proced?ri înzestrate prin excelen?? cu o foarte firav? voca?ie consensual?. Am mai evocat, cu alt prilej - vorbind despre romanele lui D. ?epeneag, pe care nu le socoteam inferioare celor ale nobelizatului Claude Simon - de riscul reedit?rii sindromului "Notre grand Arghiropoulos", ironizat (cu simpatie, totu?i!) de E. Lovinescu în Aquaforte. Tot c?utând, îns?, s? evit?m acest risc, ajungem s? ne expunem altuia: cel de a subaprecia, în pofida evi­den?ei, un num?r, deloc mic, de valori certe ale literaturii noastre postbelice.