Fantana limpede (Romanian Edition)

Omul care tocmai trecuse frontiera, în acest iulie 1873, era un om mort ?i poli?ia nu avea habar de asta. Era mort în fa?a amenin??rilor, ?antajelor, ma?ina?iilor, comploturilor. Un om mort care avea s? fac? dragoste înainte s? treac? opt zile. În exil, în Elve?ia, Gustave Courbet s-a dedat celor mai mari pl?ceri ale vie?ii sale: a pictat, a petrecut, s-a sc?ldat în râuri ?i lacuri. Ne minun?m de libertatea acestui corp a c?rui urm? se de?ir? pe str?du?ele târgului, a acestui pântec enorm care deschide blând apele, vâlcelele, p?durile. Când picta, Courbet î?i înfunda fa?a în natur?, ochii, buzele, nasul, cele dou? mâini, cu riscul de a se r?t?ci, ?i, mai ales, cu riscul de a fi fascinat, orbit, r?v??it, eliberat de el însu?i. Ce secret înconjoar? anii de la La Tour-de-Peilz, pe malul lacului Leman, ace?ti patru ani pe care speciali?tii îi expediaz? de obicei în dou? fraze severe: Courbet nu mai picteaz? nimic bun ?i moare din cauza b?uturii? Acest secret, pus la încercare de focul Comunei din Paris, este bucuria contagioas? a omului care e propriul s?u st?pân.