Genocidul din Armenia: Ideologie si negare (Romanian Edition)

Genocidul armenesc se diferentiaza de toate celelalte din istorie prin faptul ca a ramas nerecunoscut. Aceasta este caracteristica de care este urmarit de 94 de ani, indiferent cat de mari sunt eforturile comunitatii armenesti de pretutindeni de a termina procesul negationist pe care Turcia l-a ridicat la rangul de politica nationala si pe care il foloseste in relatiile cu orice stat sau entitate care aduce in discutie evenimentele declansate in 1915. Lucrarea ‘Genocidul din Armenia, 1915. Ideologie si negare.’ isi propune sa fie una atat descriptiva cat si analitica, cu mai mult accent pe partea de analiza. Mai exact, isi propune sa introduca problema armenocidului, cu intregul sau bagaj de date si probleme, analizand, totodata, cauzele care au determinat fenomenul acestui genocid, in toata unicitatea sa. Tema aleasa este un exemplu de ‘cum nu ar trebui sa fie’, avand un istoric teribil de complicat si un prezent care promite schimbarea, fara a reusi sa o aduca. Primul capitol doreste sa prezinte istoricul armenesc in Imperiul Otoman si sa explice cum exact a influentat acesta masacrele din 1915, care au fost ratiunile lui; de a identifica si analiza ideologiile respectivului guvern si de a face o scurta trecere in revista a pierderilor armenesti. Capitolul doi analizeaza rolul si reactiile tuturor celor implicati, in speta a marilor puteri, urmarindu-le pana in perioada postbelica. Capitolul trei incearca sa explice procesul de negare turc, armele folosite de acesta, istoricul termenului de genocid si importanta recunoasterii armenocidului. In final, lucrarea analizeaza pozitia presedintelui american Barack Obama referitor la genocidul armenesc si modul in care un stat clientelar cu influenta poate forta compromisul in inima unui lider cu verticalitate. Obiectivele lucrarii sunt de a analiza relatia dintre putere si adevar, in conditiile in care prezentul ne ofera o schimbare in balanta fireasca a lucrurilor, schimbare in care puterea pare sa cantareasca mai mult decat adevarul, chiar si in cercurile academicienilor, in care intram pentru a analiza definitia noua a eticii, din perspectiva unor adevaruri ale ‘erei noi’. In aceeasi nota, se incearca o trecere in revista a puterilor care au influentat destinul Armeniei-cat au facut si cat ar fi putut sa faca; a oamenilor politici care si-au lasat amprenta asupra armenocidului in decursul secolului trecut si a celor pe care puterea Turciei ii inrobeste si ii obliga sa isi lase promisiunile in urma.