Uniforma vestimentara: Ipostaza a conformarii astazi (Romanian Edition)

Interesul pentru fenomenul conformarii sociale a aparut odata cu experimentele lui Solomon E. Asch (1951, 1956) care a propus un design experimental bazat pe rezultatele altui studiu clasic, cel asupra proceslui de aderare la norma de grup (Muzafer Sherif, 1936). O multitudine de studii in paradigma Asch a avut menirea de a mentine conformarea ca principala tema de abordare a cercetarilor in disciplina psihologiei sociale. Acest fenomen prezinta o arie vasta de cercetari, de la diferentele de gen (Harold B. Gerard si colaboratorii, 1968, F. Sistrunk si J. W. David, 1971), importanta grupului (David Wilder, 1977, Jennifer D. Campbell si Patrick J. Fairey, 1989) la importanta atribuita sarcinii (Robert S. Baron et al., 1996), detectarea sau nedetectarea sursei de influenta (Kimberlee Wiver et al., 2007). Diversitatea temelor abordate pentru studierea acestui fenomen are menirea de a elabora o viziune largita a modalitatii de formare si a desfasurarii evenimentelor pe parcursul adoptarii mesajelor celorlalti. O observatie care nu are aport stiintific, dar care este sustinuta de repeteabilitatea de care da dovada a fost punctul de plecare in elaborarea acestui studiu. Am identificat in cultura actuala un fenomen interesant de schimbare a parerilor in functie de ceea ce spun ceilalti, chiar daca nu credem cu adevarat ceea ce am ajuns sa zicem. Un exemplu concret este oferit de evaluarea articolelor vestimentare, de multe ori am perceput o neconcordanta intre ceea ce spune si ceea ce face o persoana. In cadrul grupurilor de fete, in mod special de studente, exista tendinta de a merge impreuna la cumparaturi. De aici apare invariabil emiterea de mesaje cu privire la haine sau alte aspecte. Atras de schimbarea atitudinala si interesat de mecanismul ce sta in spatele acestor procese, am gandit abordarea conformarii dintr-o perspectiva moderna care pastreaza totusi elemente ale paradigmelor clasice. Am luat in considere trei experimente clasice din domeniul psihologiei sociale care au avut menirea de a diferentia fenomene ce la nivelul simtului comun par a fi unul si acelasi lucru, normalizarea sau aderarea la normele de grup, conformarea si obedienta. Pe baza lucrarilor de specialitate consultate am structurat lucrarea de fata in trei capitole. Primul capitol intitulat „Influenta sociala” reprezinta o abordare generalista a domeniului. Acesta este structurat la randul sau in doua subcapitole, „Precizari terminologice” si „Tipuri de influenta sociala”. Subcapitolul intai are menirea de a prezenta un scurt istoric al disciplinei pishologie sociala, enumerarea celor mai importante studii si de a familiariza conceptul, de a identifica definitii si paradigme de cercetare. Subcapitolul al doilea propune o prezentare amanuntita a trei fenomene de influenta sociala, „facilitatea sociala”, „normalizarea” si „obedienta”. Cel de al doilea capitol al lucrarii, „Conformarea”, prezinta patru subcapitole gandite pentru o comprehensiune cat mai ridicata a acestui fenomen. Primul subcapitol are sarcina de a identifica teoriile propuse, de a prezenta si modalitatile de abordare a acestuia in literatura de specialitate. Subcapitolul doi, „Efectul Asch” este gandit din patru alte titluri care au menirea de a prezenta detaliat experimentul efectuat de Solomon E. Asch (1956), de punctele de inspiratie de la care a gandit design-ul studiului si descrierea diferitelor experimente pana la explicatiile propuse si o clasificare a nivelului de adoptare a mesajelor conformiste. Capitolul trei reprezinta aportul individual asupra studierii fenomenului conformarii, rezultatele au menirea de a confirma in mod stiintific observatiile efectuate la baza simtului comun. In urma testarii ipotezelor de lucru, „Atunci cand complicii dau note mari subiectii naivi dau note mari” si „Atunci cand complicii dau note mici subiectii naivi dau note mici” acestea s-au confirmat la un interval de incredere de 95%.