Abordarea sistemica a procesului de formare profesionala a adultilor (Romanian Edition)

Volumul "Abordarea sistemica a procesului de formare profesionala a adultilor" al autoarei Irina Ioana Rusu vizeaza identificarea unor raspunsuri la urmatoarele intrebari: 1.Care sunt nevoile, dorintele individuale de formare profesionala ? 2. Cine sunt solicitantii cursurilor de formare profesionala si ce motivatie au? 3. Care este gradul in care activitatea furnizorilor de formare profesionala a adultilor raspunde solicitarilor pietei muncii ? 4. Care sunt efectele activitatii de formare profesionala a adultilor? 5. Care sunt factorii care influenteaza procesul de formare profesionala a adultilor ? 6. Care sunt caile care pot duce la implementarea solutiilor adecvate pentru imbunatatirea continua ? Autoarea considera ca fiecare dintre aceste componente reprezinta un spatiu de cercetare cu elemente specifice si relativ autonome aflate intr-o stransa interdependenta (Rusu, 2013). Autoarea aduce in volum o serie de argumente in favoarea abordarii sistemice a activitatii de formare profesionala a adultilor prezentand premisele si metodologia unei astfel de abordari tratate pluri-interdisciplinar si transdisciplinar (Rusu, 2013). Specificul activitatii de formare profesionala a adultilor precum si lipsa unor cercetari in acest domeniu sunt elementele principale in incercarea autoarei de a identifica unele metode si tehnici de cercetare adecvate in vederea imbunatatirii procesului de formare profesionala a adultilor in stransa legatura cu factorii de influenta din domeniu. In prezenta lucrare, a selectat cu grija o parte din ideile care, in opinia sa, pot fi valorificate in elaborarea deciziilor care sa aiba ca obiectiv obtinerea unor rezultate cat mai bune in procesul de formare profesionala a adultilor in Romania. Volumul autoarei Irina Ioana Rusu debuteaza prin identificarea necesitatii obiective a procesului de formare profesionala a adultilor in contextul strategiei Lisabona adoptata de Consiliul European din 23-24 Martie 2000 si reinoita in 2005. Strategia presupune cresterea competitivitatii economiei Uniunii Europene prin introducerea ideii de societate si economie bazata pe cunoastere. Autoarea face o ampla analiza a sistemului de invatamant si corelarea dezvoltarii acestuia cu dezvoltarea resurselor umane. In acest context autoarea face referire la prioritatile stabilite prin Declaratia de la Copenhaga din 30 Nov. 2002: dimensiunea europeana, transparenta, informare si consiliere, recunoasterea competentelor si calificarilor, asigurarea calitatii informale (Rusu, 2013). Autoarea face referire la obiectivele europene in domeniul formarii profesionale continue, unul fiind transpunerea in realitate a conceptului de formare continua prin: -multiplicarea oportunitatilor de formare continua; -adoptarea de masuri privind armonizarea activitatilor profesionale cu viata de familie; -identificarea costurilor aferente diverselor categorii de persoane implicate in procesul de invatare de-a lungul vietii; -elaborarea de strategii nationale privind inlaturarea obstacolelor pentru accesul la formarea continua al persoanelor mai mult sau mai putin calificate; -adoptarea unui program de actiune integrata, in domeniul formarii continue; -nivelul mediu de participare inregistrat in U.E trebuie sa fie de 12,5 din populatia activa; -recunoasterea si validarea educatiei si formarii non-formale si informale; -crearea cadrului institutional adecvat care sa permita desfasurarea procesului de formare continua; -promovarea formarii continue prin parteneriate la nivel national sau regional, economic si social. Autoarea analizeaza particularitatile contextului romanesc in ceea ce priveste formarea profesionala a adultilor, insistand asupra cadrului institutional si legislativ pe care il compara cu contextul international reprezentat de strategiile si politicile in domeniul formarii profesionale a adultilor existente in statele europene.